Istoricul
Oraşul Sângera şi localităţile din componenţa lui, satele Dobrogea şi Revaca ce activează în baza Legii nr.191-XIV din 12.XI.1998 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" a fost format la 30 martie 1988 prin decretul Sovietului Suprem nr.2617-XI.
Sângera a fost atestat documentar pentru prima dată la 8 iunie 1485 cu denumirea Sultana.
Se spune că, în urma unei bătălii crâncine dintre români şi turci, ce s-a dus în valea satului, se vărsase atâta sânge, încât acesta ajungea până la glezna cailor, de aici şi denumirea - Sângera.
Conform recensământului populaţiei din anul 1772-1775 Sângera se afla în ţinutul Hârlău, stanul Bahluisc şi aparţinea lui Enache Damur. În localitate se numărau 6 gospodării, ţărani dependenţi, 3 aprozi care slujeau pe lângă divan şi nu plăteau impozit.
După datele recensământului din 1774 în sat existau 6 case.
Alte date privind recensământul populaţiei din anul 1817 arată că Sângera dispunea de 121 de gospodării cu 663 de locuitori.
În 1885 - a fost deschisă I şcoală, iar peste 5 ani aici învăţau 17 băieţi conduşi de preotul Petru Naghiţa;
1898 întemeiată şcoala pe lângă biserică pentru fete şi băieţi;
1910 - în şcoală studiau 50 de copii, iar peste 2 ani - 70.
1947 au fost întemeiate alte două şcoli: de 7 ani; primară
Potrivit surselor bisericeşti, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov, a fost zidită din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din oraşul Sângera.
Dobrogea a fost atestată documentar în anul 1915 cu denumirea de Hutor Chetrosî.
În anul 1925 - Părintele Ion (călugăr), băştinaş din Basarabia (Călăraşi), după ce s-a aflat mai mulţi ani în România, regiunea Dobrogea, s-a stabilit cu traiul în localitatea dată. Fiind cunoscut prin predicile sale, aici vin şi se aşează cu traiul, atât români din Dobrogea, cât şi din toată regiunea, de aici şi denumirea - Dobrogea.
Revaca a fost atestată pentru prima dată la 28 iulie 1760 cu denumirea de Pigorgani, Cârneaţă Ră.
Conform unor date statistice da la 1880 găsim "Revaca sau Revoaca, sat de proprietari, răzeşi şi mici cultivatori români, şcoală primară mixtă, poştă rurală, primărie în satul Sângera".









